În data de 15 iulie 2022 au fost publicate în Monitorul Oficial al României modificările care vor interveni în Codul Fiscal, unele dintre ele având aplicabilitate cu începere din data de 1 august 2022, iar o mare parte dintre ele din data de 1 ianuarie 2023.
Aceste modificări vor avea impact asupra economiei de bază: IMM-uri și PFA-urile, fiind astfel afectate un număr de peste 1 milion de companii și PFA-uri.
Multe dintre aceste modificări legislative sunt de facto reeditări, modificări care au fost pe punctul de a fi adoptate în trecut, dar acest lucru nu s-a mai întâmplat, fiind aduse acum în actualitate cu mici modificări. Printre aceste reeditări enumerăm: impozitarea contractelor part-time, obligativitatea de a rămâne într-un sistem de impozitare).
Cele mai accelerate modificări privesc sectorul facilităților fiscale în agricultură, construcții și industria alimentară, accizele, contractele part-time și veniturile din jocurile de noroc.
Cu privire la sectorul facilităților fiscale în agricultură, construcții și industria alimentară:
- Se vor plafona sumele care vor fi scutite de impozit pe salariul și CASS de la suma de 30.000 lei/lună la cea de 10.000 lei/lună, astfel, pentru partea din venitul brut lunar care depășește suma de 10.000 lei nu se mai aplică facilități fiscale; inconsecvența autorităților este una vădită în această situație;
- Suplimentar, se adaugă condiția ca activitatea să fie desfășurată în România pentru a se beneficia de scutirea impozitului pe salariu în ceea ce îi privește pe angajații din domeniul construcțiilor;
- Va fi introdus modul de calcul al ponderii cifrei de afaceri de 80%, după cum urmează:
- La numărător cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcții, activitate desfășurată pe teritoriul României
- La numitor formula de calcul va fi compusă din cifra totală, adică veniturile obținute din desfășurarea activității pe teritoriul României, dar și în afara teritoriului României
Începând cu 1 august 2022 alte modificări de impact privesc:
- Taxarea contractelor part-time, după cum urmează: dacă cumulul contractelor part-time este la nivelul unui salariu minim, atunci contribuțiile CAS și CASS se vor plăti proporțional cu contractele part-time, în caz contrar, vor fi datorate la nivelul salariului minim, cu excepția elevilor, studenților, ucenicilor, a pensionarilor sau persoanelor cu dizabilități;
- Acciza specifică tutunului se majorează, iar cea ad valorem scade;
- Grila de impunere pentru impozitul pe venitul din jocuri de noroc se va majora de la 1%-16%-25% la 3%-20%-40%;
Însă o mare majoritatea a modificărilor legislative vor fi aplicabile începând cu 1 ianuarie 2023.
Schimbări substanțiale vor fi resimțite după cum am menționat anterior, de către baza economiei: IMM-uri și PFA-uri.
Impozitul pe dividente va fi majorat de la 5% la 8%.
De asemenea, va fi ajustat plafonul privind veniturile din activităţi independente, PFA, întreprinderi individuale, familiale, şi norma de venit, reducerea fiind de la 100.000 de euro la 25.000 de euro. Dacă veniturile vor depăși acest prag, persoanele care desfășoară activități independente vor fi obligate să aplice sistemul real.
Va fi eliminată scutirea impozitului pe salariu pentru angajații sezonieri.
Regimul fiscal al microîntreprinderilor va suferi următoarele modificări:
- În ipoteza în care oricare dintre asociații/acționarii persoanei juridice române deține peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la mai mult de trei persoane juridice române care aplică sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, societățile afiliate trebuie să convină care dintre acestea, în număr total de 3, vor aplica regimul fiscal al microîntreprinderilor. Sunt exceptate de la această prevedere societățile din anumite sectoare de activitate, ex. HORECA.
- Cota de impozit pe veniturile microîntreprinderilor va fi de 1% și se aplică microîntreprinderilor care au cel puțin un angajat. Se abrogă varianta de impozit de 3% pe venitul microîntreprinderilor fără angajați. Societățile care nu au angajați vor trece la impozit pe profit, de 16%.
- Va fi diminuat plafonul cifrei de afaceri până la care o societate poate aplica pentru regimul microîntreprinderilor (i.e. de la 1 milion de euro la 500.000 de euro). Astfel, societățile cu venituri peste 500.000 de euro vor trece la impozit pe profit de 16%, din trimestrul următor celui în care s-au depășit aceste plafoane.
- Persoanele care înregistrează venituri de consultanță/management de peste 20% din totalul veniturilor realizate nu vor putea aplica regimul fiscal al microîntreprinderilor, fiind obligate să treacă la impozitul pe profit începând cu trimestrul în care s-a depășit acest plafon.
- Au fost excluse din sfera de aplicare a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor persoanele juridice care desfăşoară activităţi în următoarele sectoare: în domeniul bancar, în domeniul asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, inclusiv activităţi de intermediere în aceste domenii, în domeniul jocurilor de noroc, precum şi a persoanelor juridice române care desfășoară activități de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol şi gaze naturale.
Cu toate acestea, autoritățile sunt de părere că deși au adoptat toate aceste măsuri aspre am putea spune, o modificare în beneficiul economiei o reprezintă extinderea facilităților de scutire de impozit a profitului reinvestit pentru zona de dezvoltare și de procesare producție.
În urma acestor multiple modificări, se estimează că statul va obține la buget o creștere de 1,2 miliarde lei în 2022 și 10,5 miliarde de lei în 2023.
Ce ni se pare însă trist este lipsa de reacție a celor aproximativ 300 de companii puternice pe piața economică românească, companii care în urmă cu o lună au avut o reacție vehementă la momentul la care Guvernul a dorit să majoreze impozitarea companiilor cu cifra de afaceri de peste 100 milioane de euro.
Suntem de părere că o atitudine fairplay și benefică pentru întreaga economie românească ar fi fost o reacție agresivă a marilor companii la aceste modificări care practic o să le afecteze clienții și partenerii de afaceri.
Nici sectorul HoReCa nu a scăpat de sub vizorul autorităților, suferind modificări, impozitul specific societăților din HORECA, instituit prin Legea nr. 170/2016 va fi abrogat, iar persoanele din acest domeniu de activitate vor putea opta între impozit pe venitul microîntreprinderilor de 1% din cifra de afaceri, fie la impozit pe profit de 16%.
În spectrul TVA-ului, care afectează evident și sectorul HoReCa vor interveni modificări cu privire la băuturile pe bază de îndulcitori sau zahăr, astfel, acestea nu vor mai beneficia de cota redusă de 9%, ci se va reveni la cota de 16% TVA.
Serviciile de catering, restaurant și cazare vor reveni la cota de TVA de 9%, de la cea redusă de 5% din prezent.
Alte schimbări care îi vor influența pe majoritatea cetățenilor sunt, după cum urmează:
Modificarea condițiile cu privire la regimul fiscal al contribuțiilor la pensii facultative și primele de asigurare voluntară de sănătate, inclusiv serviciile medicale suportate de angajator.
Pentru ca acest tip de condiții să rămână neimpozabile, pe lângă limitarea la echivalentul a 400 euro/an, acestea nu pot depăși, împreună cu alte beneficii, 33% din salariul de bază.
Se va schimba modul de calcul al deducerii personale, astfel, grila degresivă, calculată în funcție de numărul de persoane aflate în întreținere și salariul minim va varia între 20%(fără persoane în întreținere) și 45% (4 sau mai multe persoane în întreținere) din salariul minim brut, pentru salarii egale cu salariul minim brut și 0 pentru venituri ce depășesc salariul minim plus 2000 lei.
Începând cu 2023, dacă veniturile cumulate din activități independente, din drepturi de autor, venit din asocieri cu persoane juridice, din închiriere sau arendă, din investiții și din agricultură este mai mic decât 6 salarii minime, nu se datorează CASS, însă dacă veniturile cumulate sunt între 6 și 12 salarii minime, se datorează CASS la 6 salarii minime. În același timp, dacă veniturile cumulate sunt între 12 și 24 de salarii minime, baza de calcul al CASS este de 12 salarii minime, iar dacă veniturile cumulate depășesc 24 de salarii minime, baza de calcul al CASS va fi de 24 de salarii minime.
În ceea ce privește regimul imobilelor, vor avea loc schimbări semnificative:
Se va elimina deducerea de 40% din venit la calculul impozitului pe venitul din chirii, în prezent impozitul din aceste surse de venit fiind calculat 10% din 60% din suma chiriei primite.
Cotele de impunere vor fi de 1% pentru transferul imobilelor deținute de cel puțin 3 ani și 3% pentru cele deținute mai puțin de 3 ani, cotele fiind aplicate la valoarea tranzacției și nu doar la sumele ce depășesc 450.000 lei.
Nu vor mai exista diferențe între cotele de impozit pe clădiri datorate de persoane fizice și cele datorate de persoane juridice, pentru același tip de clădire (rezidențial sau nerezidențial). Baza de calcul a impozitului pentru clădirile cu destinație rezidențială va fi stabilită de autoritățile locale în funcție de valorile din Studiile de piață referitoare la valorile orientative privind proprietățile imobiliare din România. Autoritățile locale vor transmite proprietarilor o înștiințare cu privire la valoarea de calcul a impozitului, iar aceștia o pot contesta în 30 de zile de la primire, iar în caz de necontestare în termen, aceasta va fi considerată acceptată.
De asemenea, nu va mai exista noțiunea de destinație mixtă a clădirilor. Impozitul pentru clădirile mixte, care cuprind spații rezidențiale dar și nerezidențiale va fi calculat conform destinației majoritare al respectivei clădiri. Începând cu anul 2023, cotele de impozit vor fi stabilite de autoritățile locale la minim 0,1% din valoarea impozabilă pentru clădirile cu destinație rezidențială și la minim 0,5% pentru clădirile cu destinație nerezidențială.
Începând cu 2023, cota redusă de 5% se va aplica la o singură achiziție de locuință, fiind necesară îndeplinire a două condiții cumulative: locuința să aibă o suprafață maximă de 120 mp și valoarea acesteia să nu depășească suma de 600.000 lei.
Ne exprimăm curiozitatea cu privire la durata de viață a acestor modificări, având în vedere lipsa de coerență a autorităților în ceea ce privește domeniul fiscalității.